Toate au trecut pe lume, numai răul a rămas. (Memento Mori)
ORIZONTAL : 1) Rege al dacilor, temut adversar al împăratului Traian – Primul tablou desprins din istoria omenirii înfăţişează oameni primitivi: Colo stau sălbateci negri cu topoarele de piatră./ În pustiu aleargă vecinic,... casă,... vatră. 2) Din descrierea armatei romane, cu întregul ei cortegiu, pornind împotriva Daciei: Răsculatu-s-a-... contra globului din aer? / Stelele-n oştiri se mişcă? Împăraţii sori se-ncaier? – Aron Pumnul. 3) Babilonul are pe ziduri uriaşe mari grădini suite-n... – În faţa Dochiei apar cai albi: Colo-n umbra îndulcită de... -mbătătoare, / Capul mic ei şi-l ridică, nări îmflând spre depărtare. 4) Pe Sion templul se sparge nici un... nu se mai ţine– Poezia … mâne zilele-ţi adaogi. – Excepţionala valoare estetică a poemului eminescian.5) Stau în urmă! – Din frumuseţea zânei Dochia: Albă-i ca zăpadă noaptea,... -i nalt e mlădiet (neart.) – Activitatea omenească este o vanitate, poporul fiind sortit stingerii: Se-nmulţesc semnele vremei,... cerul de-nserare / Roşu-i de războaie crunte, de-arderi mari, de disperare. 6) Zeitate egipteană – Nume dat zeului asirian Assur – Cerbul zăpezilor.7) Locul unde se află „apa vie”: Unde-n codrii de... cântă-n crengi arfe-atârnate –Dochia apare acolo unde curge aurul tot al zilei şi îl împle de splendoare, / De poţi număra în fundu-i tot argintul... 8) Închipuită, aşa cum e pădurea cea de basm străbătută de un fluviu fantastic. 9) Spaţiu destinat luptelor între gladiatori– Ofensiva legiunilor romane împotriva Daciei. 10) Uşiţe! – Localitate în Sardinia (Italia) – Luntrea zânei, trasă de lebede, ajunge într-un loc unde pasc cerboaicele: ... lor împlute, şi în doniţi sunătoare / Laptele-n cadenţă curge, codru-mplând c-un murmur lin (neart.). 11) Câte-o stea întârziată stinge izvorul ei mic. / Timpul... şi-ntinde membrii şi devine veşnicie – Decebal: Astfel zise. În blăstămu-i... -i albă şi uscată / El o scoate pe fereastă şi coroana-ntunecată –Poezia Zboar-... nopţii flutur. 12) Despre cetatea Sarmisegetuza: ... -n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă, / Răpezită nalt în aer din prăpastia adâncă(pl.).
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1)Marele nostru poet crează o mitologie dacică, pregătind un fabulos peisaj: Colo... bătrână, liberă-ndrăzneaţă, mare, / C-un murmur rostogoleşte a ei valuri gânditoare – Privitor la apocalipsă: Stele cad şi în cădere alte... rup cu lovire; / Într-a cerurilor domă tunetele să vuiască. 2) Imens, atât cât aportul lui Eminescu în spiritualitatea românească – Rimă!– Sunet muzical. 3) Gen de spectacol cu diverse numere – Cadru – Bir! 4) Despre străbuni: Un popor de zei le trecem, căci prin... de vecinicie / Auzim cetatea sfântă cu-nmiita-i armonie – Cameră îngustă. 5) Cap de berbec! – mândrusoare / Când... rază de gândire ţine lumi ca să nu zboare (2 cuv.) – Sprinten. 6) Încăpere în care sunt adăpostiţi ducii daci: Făclii de smoală sunt înfipte-n stâlpi şi-n muri, / Luminând halele negre,... albe şi curate, / Atârnate de columne, lănci şi arcuri răzimate – Despre „regele Nord”: Vânturi reci îs respirarea undelor ce-au amorţit; / Arfa lui prin nouri strigă... -i e ger şi gheaţă. 7)Liga Studenţilor de Istorie (siglă) – Din paradisul Dochiei: Luna râul îl ajunge şi oglinda lui cea... / Ca-ntr-o mândră feerie străluceşte vioriu – Magul cercetează stelele: El în mic priveşte-acolo căile lor tăinuite / Şi c-un... el zugrăveşte cărăruşile găsite. 8) Regele Babilonului domină imensitatea: Din portalele-i de aur ca un soare răsărea, / Dar puternica lui... era secol de urgie – Vezi Iordanul care... câmpii verzii Palestine– A îmbina. 9) Într-o tufă, sub un brustur doarme Satyr, beat de must / Chicotind, a lui ureche cu... roşii o-ncoroană – Zeul dac: Şi Zamolx, cu... cel bătrân, prin drum de nouri, / Mişcă caii lui de fulger şi-a lui car (neart.). 10) Despre locul unde zmeii străjuiesc „apa vie”: Unde-n codrii de aramă cântă-n crengi arfe-..., / Zmeii-şi fac din câte-un munte uriaşele palate. 11) Revenim la regele Babilonului care la o lume dă viaţă, la un secol fericire / Din portalele-i de aur ca un soare.... – Despre biserica măreaţă a Iudeei: Unde marmura în arcuri se ridică îndrăzneaţă / Şi columnele înalte cătră cer pare c-... 12) Şi atuncea peste... faţa sfânt-a lunei pline / Îşi ridică discul splendid în imperiul de lumine – Sarmisegetuza apare grandioasă: Dintru care-ieşit se vâră-n nouri... castel (pl.).
Dicţionar:ILU, URI, LSI.
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU
Memento mori
este o incercare de a realiza un poem sociogonic pe tema fortuna labilis,
intr-o mtaniera romantica, fiindca textul este incheiat ca si poemul imparat si
proletar cu enurttul viata e vis". Fiind realizat in anii, cand poetul se
gasea la studii la Viena si gestatia poemului Imparat si proletar
cunostea varianta Umbre pe panta vremii, ne dam seama ca impaiat si proletar
are aspectul unor secvente din acest amplu poem, asa cum Sara pe deal este
un fragment din Eco.
Subtitlul Panorama
desertaciunilor sugereaza versetul din Ecleziastul: Desertaciunea
desertaciunilor toate sunt desertaciuni". Textul este mai mult un mod
eminescian de a acumula, de a versifica istoria lumii cam un fel de a ilustra
Sic transit .gloria mundi". Destinul national este pus in contextul unei
evolutii a societatii omenesti.
Prima secventa
incepe cu o enuntare a conceptului de lume ca vis: Mergi tu, luntre-a vietii
mele. pe-a visarii lucii valuri" dar si a conceptului de fortuna
labilis", care surit, ca intr-o .sonata,, cele doua motive: Una-i lumea-nchipuirii
cu-a ei visuri fericite / Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori
muncite". Aceasta lume Unde sfintii se preimbla in lungi haine de
lumina" este romantica, in timp ce dimensiunea realista Cearca-a da
fierului aspru forma cugetarii reci".
Al doilea
fragment este dedicai Babilonului si civilizatiei sumeriene: Babilon cetate
mandra cat o tara , o cetate / Cu muri lungi cat patru
zile, cu o mare de palate". Suni evocate gradinile Semiramidei, ca una din
cele sapte minuni ale lumii antice. Este evocat Sadarnapal si ospetele regale,
dar din cetatea Ninive n-a ramas nimic, fiindca desertul i-a inghitit ruinele.
Al treilea
fragment este dedicat Egiptului Ca un vis al marii sfinte", cu piramidele-uriasc",
cu Racle ce incap in ele lantazia unui Scald". in timp ce Nilul doarme si
ies stele din strunga" apare regele in haina de-aur ros si pietre
scumpe", care deschide piramida ca sa vad-acolo tot trecutul", ca in nuvela
Avalarii faraonului Tla. Totul este dominat de motivul lumii ca vis: Sufletul
sc-mbata-n visuri", Undele viseaza spume", Noaptea zeii se preimbla
in vesmintele lor dalbe / S.i-ale preotilor cantec suna-n arfe de argint",
ca in Ospatul lui Penlaur de Alexandru Macedonski. Magul priveste in oglinda
lui de aur/ Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun", si A aflat
samburul lumii, tot ce-i drept, frumos si bun". El este gard al
razbunarii, a citit semnul intors / Si-atunci vantul ridicat-a tot nisipul din
pustiuri / Astupand cu dansu-orase, ca gigantice sicriuri", pedepsind
regii patati de crime", preotimea desfranata", gintile
efeminate". Mcmphis ramane insa o cetate de vis Sub nisipul din pustie
cufundat e un popor", unde-n sali lumina luce", asa cum gasim la
Alexandru Macedonski .in Noapte de decembrie, o cetate din vise, Mecca
Al patrulea
fragment este dedicat Ierusalimului, Iordanului, unde Pe Sion, templul lehovei,
o minune il privim". Este evocat poetul rege David zdrobind arfn-i
sunatoare de o marmura curata" si fiul sau, regele Solomon care canta pe
imparatul in hlamida de lumina", incat Soarele stetea pe ceruri auzind
cantarea-i lina". Pacatul insa ii pandeste si dupa el vine pedeapsa: Dar
venit-a judecata si de salcii plangatoare / Cantaretul isi anina arfa lui
tremuratoare", incat: Soarele priveste galben peste-a mortii lunga
drama", fiindca Si popor si regi si preoti ingropati-s sub ruine".
Al cincilea
fragment este al Greciei antice, care se naste ca Afrodita din spuma marii:
Astfel Grecia se naste din intunecata mare". De aceea Nimfe albe ca zapada
scutur ap-albastra, calda", in timp ce Satyr isi stoarce-n gura poama
neagra", Se stramba de ras si-n fuga se da vesel peste cap". Eros
crenge lin indoaie" si face semn nimfelor, care pier prin bolti de frunze
Al saselea
fragment este o apologie a gloriei Romei antice, cu imparati stand pe tron cu
trepte multe", care au frunte-ncinsa in luceferi", fiindca
Cezarii-mpart pamantul in Senatul cel de regi". Gloria Romei este evocata
Pe sub arcuri triumfale trece mandru-nvingatorul" in timp ce la carul lui
de aur", Regii tarilor invinse gem cu greu tragand in jug".
Gloria este
umbrita de Neron, imparatul nebun care a dat foc Romei ca sa vada cum arde
Troia: si din frunte-i canta Neron cantul Troiei funerar".
Al saptelea
fragment este al Daciei ca o gradina cu dumbravi de aur", codri de
argint", paduri de arama", palatul Dochiei, paduri de flori".
Mitul Sfanta Luna este dezvoltat intr-o imagine antropomorfa: O regina juna,
blonda si cu brate de argint", cu Ochii ei cei mari albastri". Mitul
stelelor-logostele din versul: Stelele in carduri blonde pe regina o
urmeaza" are valorile din poezia populara Un rai dulce se inalta sub a
stelelor lumina/ Alt rai s-adanceste mandru intr-al fluviului fund". De
aici conexiunea cu mitul Sfintelor Ape, intre care Dunarea este fluviul care
taie mfinit-acea gradina". De aceea ,Pe oglinzife-i marete, ale stelelor
icoane / Umede se nasc in fundu-i printre ape diafane". Mitul pasarea
maiastra apare in versul: Zana Dochia cu glasu-i cheam-o pasare maiastra"
iar mitul cu zana din dafin, devine Din copaci ies zane mandre, de-mparat
frumoase fete". Zana Dochia calatoreste intr-o barca trasa de lebede pana
la poarta soarelui la Zeii Daciei". Motivul cornului din creatia lui
Eminescu este o sugerare a lor: Cate odata-un corn de aur ei rasuna-n
departare". Mitul Sfantul Soare si mitul Stanta Luna sunt reprezentari
antropomorfe: Luna, zana Daciei, vine la a zeilor serbare/ Soarele, copil de
aur al albastrei sfintei mari" impletite cu mitul Sfintele Ape. Este
descrisa chiar o imparatie a Sfantului Soare cu dumbravi cu rodii de-aur",
cu fluvii de briliant", cu aer de diamant", unde stau a soarelui
copile". Motivul manastirii lunei apare ca o componenta a gradinii
raiului, unde vin dupa moarte sufletele viteze ale eroilor Daciei.
Fragmentul opt
este al razboiului dintre daci si romani. Ca in epopeile antice, lupta se da in
cer intre zeii Daciei si ai Romei iar pe pamant intre armata daca condusa de
Decebal si ostasii Romei": Lupta-i cruda, lunga, aspra". Joe, adica
Zeus. se confrunta cu Zamolxis: C-o strigare rece Joe fulgerand-nfinge-n
coaste" si-l raneste. Ranirea Iu? duce la retragerea zeilor daci din lupta
si ei sunt la randul lor raniti de ploaia de sageti". Apa; imagini si
expresii, cate se vor relua in Scrisoarea IV, in
tabloul luptei de la Rovine. Imaginea lui Traian, care contempla cortegiul
Cezarilor trecand spre apus asociaza imaginea regelui Lear din imparat si
proletar. Este descrisa moartea conducatorilor daci care iau otrava precum si
blestemul lui Decebal, care prooroceste migrat::inea popoarelor si distrugerea
imperiului roman.
Al noualea
fragment este al. zeilor nordici care in Valhala hotarasc caderea Romei sub
valurile migratoare venite din nord: Odin sta-n frunte - cu parul de ninsoare
incarcat; / Acolo decid ei moartea Romei si o scriu in rune". Sulita lui
Odin insa se preface-n d-aur cruce", Odin moare in fata Romei si Tibrul
este al Credintei lui sicriu".
Poemul se
incheie cu al zecelea fragment care se apropie mult de imparat si proletar,
fiindca este evocata revolutia franceza de la 1789, prin caderea Bastiliei, cu
Robespierre, cu Napoleon, cand preia puterea printr-o lovitura de stat sj
insangereaza Europa. El este vazut Exilat in stance sure si-n titanica-i
gandire". Poetul mediteaza la conditia omului de geniu, ca prototip ideal:
Vai! in van se lupta firea-mi sa-nteleaga a ta fire!". intrebarile
poetului raman fara raspuns Cum esti tu : nimeni n-o stie". Cum va fi
sfarsitul acestei lumi: Soarele divin ce-apare varsa ultimile-i raze" iar
locul sau il ia oceanul de-ntuneric".
Finalul este o
adancire a temei fortuna labilis": La nimic reduce moartea cifra vietii
cea obscura" dar in acelasi timp o impletire cu tema lumea ca, vis",
fiindca viata este vis". Deci finalul este identic ca in imparat si
proletar. Toate tablourile sunt de fapt umbre pe panza vremii".
Valoarea
poemului este de nivel expresiv prin sintagme poetice ca: Turma visurilor mele
ele le pasc ca oi de aur", a stelelor ninsoare", stele ies din
strunga", oglinda lui de aur". Nivelul productiv este realizat prin
cele zece tablouri, care incearca sa trateze tema istoriei Elementele de nivel
inventiv sunt conceptele de fortuna labilis" si lumea ca vis" , care
alaturi de mitologia nationala se impletesc cu specificul national".
Textul ramane nefinisat, nepublicat, fiindca E; iinescu era nemultumit de valoarea
sa. Unele expresii ca: siruri lungi de batalie- , ploaie de sageti le
toarna" le vom regasi in Scrisoarea III,
Adancit vorbeste noaptea cu-a lui umbra din parete" va fi reluata in
Sarmanul Dionis", turnuri negre", furtuna in ea se scalda" in
imparat si proletar. El apartine unei perioade de acumulari cantitative urmand
ca saltul calitativ sa fie realizat mai tarziu.
Solutia careului: Memento mori 2
1
T
|
2
R
|
3
A
|
4
I
|
5
A
|
6
N
|
7
|
8
M
|
9
A
|
10
G
|
11
U
|
12
L
|
2
U
|
I
|
T
|
A
|
D
|
E
|
S
|
C
|
R
|
I
|
E
|
|
3
|
D
|
O
|
R
|
M
|
V
|
A
|
R
|
A
|
B
|
||
4
N
|
I
|
M
|
B
|
U
|
R
|
I
|
I
|
D
|
U
|
A
|
|
5
U
|
C
|
A
|
R
|
A
|
T
|
A
|
I
|
M
|
D
|
||
6
M
|
A
|
I
|
I
|
M
|
A
|
G
|
I
|
N
|
E
|
A
|
|
7
E
|
S
|
A
|
T
|
U
|
A
|
M
|
A
|
R
|
|||
8
|
A
|
U
|
T
|
O
|
R
|
I
|
P
|
R
|
I
|
N
|
|
9
E
|
S
|
U
|
R
|
I
|
A
|
S
|
E
|
I
|
O
|
||
10
S
|
A
|
N
|
I
|
R
|
A
|
R
|
I
|
R
|
|||
11
T
|
R
|
A
|
C
|
P
|
A
|
R
|
I
|
N
|
T
|
I
|
|
12
I
|
U
|
B
|
I
|
T
|
A
|
A
|
U
|
R
|
I
|
I
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu